INTERVIU Podul.ro: „A susține că Rusia și-a dat OK-ul ca Maia Sandu să devină președinte este o prostie. O altă prostie este să spui că România nu a făcut nimic pentru această victorie”
Podul: Domnule Cristian Hrițuc, vă așteptați ca Maia Sandu să câștige?
Cristian Hrițuc: Înainte de al doilea tur chiar am scris o analiză, cred că în vinerea de dinainte de scrutin, și am spus că Maia Sandu va câștiga cu un avantaj consistent. Am avut însă emoții înainte de primul tur, pentru că nu știam cât de tare se va mobiliza electoratul său. Ziua începuse extrem de prost, pe demografice se vedea cum Dodon ia avans și, ca întotodeauna în R. Moldova, bătălia se dă în primul tur. Aici a contat enorm candidatura lui Renato Usatîi. A fost încă un tip de politician care a rupt de pe partea stângă a electoratului și lucrurile au decurs bine.
După ce am trecut de primul tur, după ce am văzut tipul de campanie folosit de Igor Dodon, după ce am văzut atmosfera care se creează și mobilizarea de pe rețelele sociale, nu am avut nicio emoție. Mă bucur că a ieșit așa.
– L-ați menționat pe Renato Usatîi. Vă propun să vorbim despre el, pentru că a fost o variabilă importantă. Cum vă explicați faptul că a făcut campanie anti-Dodon?
– Lucrurile sunt foarte foarte fluide în Republica Moldova. Acum patru ani Usatîi juca într-o alianță cu Dodon, lucrurile s-a schimbat între-timp, el a reușit să se repoziționeze, după ce s-a întors în R. Moldova- el a fost o perioadă în exil-, i s-a interzis dreptul de a candida în alegerile prezidențiale, s-a reconstruit, a fost un fel de Corneliu Vadim Tudor, cu un mesaj foarte dur la adresa corupției, a jucat pe această carte și a reușit o performanță foarte mare. Practic, a reușit să capteze nemulțumiții din zona Stângii.
– Ce va face cu acest electorat? Care sunt planurile lui?
– Cred că va dori să ajungă un actor relevant și în Parlament. Când a negociat cu Maia Sandu a cerut dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. Trebuie să înțelegem că Usatîi nu este un actor politic convențional, așa cum avem noi, în lumea mai obișnuită cu politica. Usatîi este un mercenar, un om care a avut legături și cu FSB-ul (fostul KGB- n. red.), acum reclamă că a ieșit din acea zonă și chiar că a primit amenințări. Este un actor inconstant pe care nu te poți baza pe termen lung. El poate întoarce armele în orice moment, în funcție de interesele de moment.
– Ce resorturi credeți că au determinat mobilizarea din Diaspora? S-a înregistrat o prezență record, nemaiîntâlnită până acum.
– Este normal. Gândiți-vă că, după atâția ani petrecuți în Occident, acești oameni au văzut cum funcționează un stat de drept, au văzut ce înseamnă civilizația, ce înseamnă să muncești și să nu fi furat. După ce au văzut atitudinea lui Dodon din timpul pandemiei, mai ales mesajele că închide granițele ca să nu se întoarcă Diaspora acasă, că vrea să-i pună să plătească asigurările sociale, toate aceste elemente au contat în timp.
Cei care au plecat în Occident s-au obișnuit cu democrația, cu un anumit standard de viață, nu mai pot fi păcăliți ușor de propagandă. Mai mult, la bugetul R. Moldova sunt și banii pe care acești oameni le trimit acasă pentru a-și ajuta părinții. În aceste condiții, este firească această mobilizare, cu scopul de a-și schimba propria țară.
Au fost și elemente emoționale în Diaspora, care au amplificat starea de mobilizare, exact ca în 2014 la alegerile prezidențiale din România. Sunt aceleași sentimente în joc. Când vezi că țara ta este condusă pe un drum greșit, când vezi conducătorii care te desfid aroganți, alegi să se dai un vot de blam.
– Maia Sandu a câștigat și în Republica Moldova, pe fondul, spun specialiștii, unui vot negativ la adresa guvernării Chicu, premierul lui Dodon. Acesta este principalul motiv?
– Da. Față de acum patru ani, când Dodon părea acel Făt- Frumos pe cal alb, care vine și își pune în slujba poporului toate calitățile, am observat pe parcurs că Dodon începe să preia din obiceiurile foștilor guvernanți, că au apărut imaginile cu „kuliokul” (punga cu bani pe care Dodon a luat-o de la Plahotniuc- n. red.)…
– Modelul Plahotniuc replicat.
– …modelul Plahotniuc replicat la un nivel mult mai slab, cu un actor mult mai slab și s-a simțit rapid diferența. Oamenii au avut niște așteptări de la Dodon și de la PSRM, care nu au fost satisfăcute. Într-adevăr au venit pandemia și criza economică, dar toate acestea au fost potențiatori de vot anti-Dodon. Cel mai mult a contat faptul că Dodon și-a tratat poporul cu dispreț.
La prezidențiale, am avut două profiluri diferite. Maia Sandu, văzută ca un politician onest, corect, care nu poate fi agățat pentru matrapazlâcuri, pentru falsuri, pentru acte de corupție și, în partea cealaltă, Igor Dodon, care primea bani în pungă de la Plahotniuc, în timp ce clama că el se bate cu regimul oligarhic.
– Să nu o uităm pe Maia Sandu, care a avut o contribuție importantă la propria victorie.
– O, da. Maia Sandu trebuie apreciată mai ales pentru anduranța de care a dat dovadă. A fost ca un boxer care, indiferent câte lovituri a primit, a stat acolo în ring și a continuat să lupte. E de admirat, pentru că și-a sacrificat câțiva ani din viață să se bată cu niște mașini uriașe de propagandă, cu niște politicieni care foloseau orice mijloc, inclusiv intimidarea fizică, și a reușit să-și păstreze linia strategică, fără compromisuri mari- mă rog, aici trecem peste episodul guvernului cu PSRM- dar ea a reușit să-și proiecteze imaginea de Ioana D’Arc, care se luptă cu oligarhii, se luptă pentru dreptate, cinste și adevăr. Este incontestabil meritul ei. Pe lângă toate acestea, votul negativ a mobilizat inclusiv votanții altor partide. Totuși, în turul întâi, Maia Sandu a pierdut voturi față de acum patru ani. E normal, a intervenit rutina, erodarea. În turul doi, Igor Dodon a propulsat-o, prin campania extraordinar de agresivă, de proastă calitate pe care a făcut-o, a propulsat-o pe Maia către victorie.
Aș vrea să remarc un lucru, care ar trebui să ne bucure. S-a mai risipit un mit, acela al FSB-iștilor, care vin și fac niște strategii geniale. Dodon a avut 9 oameni din structurile FSB în stafful său. Mi-am dat seama că ei nu mai percep exact psihologia poporului moldovean. Au rămas ancorați în trecut, au aplicat tacticile care mergeau acum câțiva ani, cele de intimidare, ceea ce este un lucru bun. Când Moscova slăbește și nu mai cunoaște terenul de joc ăsta chiar este un lucru care ar trebui să ne bucure.
Apropo de tacticile de intimidare, inclusiv cele despre iminența războiului în Transnistria, ele au fost folosite cu precădere înainte de turul doi. Ei nu se așteptau ca Igor Dodon să iasă al doilea în turul întâi și s-a văzut că s-a acționat oarecum în disperare, s-a încercat a se proiecta o frică în rândul populației, pentru a mobiliza electoratul lui Dodon și pentru a demobiliza electoratele de mijloc.
– Se vorbește despre o înțelegere geopolitică în care Germania a primit dreptul de a pune președintele Republicii Moldova, cu acceptul Rusiei. Aveau rușii vreun interes să piardă Igor Dodon?
– Eu nu cred în teza asta. Am auzit și eu că Rusia nu mai era interesată. Trebuie să ne uităm la fapte. Rusia nu a jucat la vedere, nu l-am văzut pe Putin în Republica Moldova în campania electorală, lucru care s-a vehiculat că ar fi fost posibil. Nu l-am văzut pe Putin să dea foarte mulți bani, dar asta vine și din faptul că Moscova nu are resursele necesare la acest moment.
În schimb am văzut milioane de euro veniți în conturile lui Igor Dodon în campanie și am văzut o echipă de consultanți ruși, mulți încadrați în FSB, în structurile statului rus. Să nu-mi spună mie nimeni că în momentul în care Moscova trimite o echipă specială, care să-l ajute pe Igor Dodon, Moscova vrea să piardă Republica Moldova.
Negocieri geopolitice între Germania și Rusia vor fi. Fiecare vrea să se păstreze un echilibru, ca să nu se destabilizeze regiunea. Probabil va fi o negociere cum se va face alternanța la putere, dacă va rămâne Guvernul Chicu sau nu.
A spune că Rusia și-a dat ok-ul ca Maia Sandu să devină președinte, nu. Rusia are interese în Republica Moldova și am văzut asta încă de la numirea Procurorului General, numirea șefului Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Acolo niciodată Moscova nu cedează teren decât atât cât vrea ea, indiferent de cât negociază. Am mai văzut un lucru. Am văzut că Moscova nu a clipit acum câteva luni, când Igor Dodon a scos-o pe Maia Sandu de la guvernare. Cine crede în povești că Moscova cedează… Nu, Moscova trebuie forțată să cedeze și întotdeauna, dacă îl îmbrățișezi prea tare pe rus s-ar putea ca mâna să o aibă în buzunar sau să stea pe la spatele tău cu lama cuțitului.
– „România nu a făcut nimic”. Asta este o altă matră a acestor zile.
– Da, e o altă prostie, vehiculată de oameni care nu au habar de ce s-a întâmplat în ultimii ani în Republica Moldova. Dacă o luăm metodic, România a fost unul din pionii principali care au dus la schimbarea regimului Voronin. România, prin președintele Traian Băsescu, l-a forțat atunci pe Voronin să depună cererea de aderare la UE. Toți banii investiți de România. Aici trebuie spus că poate politica guvernelor care s-au perindat prin România a fost uneori execrabilă, dar trebuie să ne uităm în mod diferit la ce s-a făcut în Republica Moldova. De la cetățenia română acordată moldovenilor, la faptul că au fost oferite autobuze școlare, la faptul că au primit ajutoare materiale pentru a-și reconstrui casele afectate de inundații, an de an România a pompat bani. Ce vreau să zic: banii ăstia s-au dus în chestiuni utile pentru cetățeni, i-au făcut pe cetățeni să vadă diferența dintre un stat ancorat în Uniunea Europeană și statul moldovean.
Faptul că, prin intermediul pașaportului românesc, au avut posibilitatea să plece în Diaspora și să vadă ce înseamnă Vestul, i-a maturizat ca cetățeni moldoveni care făceau parte dintr-un spațiu ex-sovietic. Ăsta este adevărul.
România a jucat acolo, în ultimii ani, inclusiv prin investiții strategice, avem prima bancă privată românească ce a cumpărat cea mai mare bancă din Moldova, avem bani băgați în infrastructură, avem bani băgați în energie. Nu se poate spune că România nu a făcut nimic de-a lungul anilor.
A, faptul că acum a fost făcut un joc deștept și nu s-a strigat toată ziua ”Hai, Maia Sandu!”, „Hai, Unionismul!” a fost parte, dacă vreți, a unor decizii strategice, pentru a o ajuta pe Maia Sandu să câștige președinția.
– Cum ar fi încurcat-o discursul unionist?
– Mulți cred că toți moldovenii vor să se unească cu România. E fals. Sunt foarte mulți cetățeni moldoveni care s-au născut și știu de statul moldovean. Nu vorbim aici de considerentele istorice. Dragoste cu forța nu se poate. Nu poți să țipi tu ca stat „Hai, Unirea!”, „Hai, Unirea!” atâta timp cât nu ai dincolo un mediu propice.
Eu sunt un susținător al faptului că, în 20-30 de ani, România trebuie să se unească cu Republica Moldova, dar lucrul ăsta trebuie făcut deștept, nu declarativ. Mai deștept o faci ajutându-i, creîndu-le infrastructură, ajutându-i să-și crească nivelul de trai, ca ei să vadă diferențele între Est și Vest.
– Vă propun să vorbim un pic despre viitor. Ce cărți mai are Igor Dodon de jucat? A pierdut bătălia sau mai poate juca?
– Nu, bătălia este în toi.
– Mă refer la mandatul de președinte.
– Mandatul de președinte e jucat, din momentul în care Vladimir Putin a ieșit și a salutat victoria Maiei Sandu. Igor Dodon va mai face un pic pe supăratul, va mai face niște declarații dure pentru a mai trage de timp, pentru a-și clarifica situația în propriul partid, pentru a-și mobiliza activul propriu. Gândiți-vă că el acum este un perdant în PSRM, iar lucrurile într-un partid politic evoluează.
– Primarul Chișinăului, Ion Ceban, stă la pândă.
– Da, stă la pândă, este un tip mult mai cerebral, este moderat, a facut cursuri și pe la francezi, este altă tipologie spre diferență de Dodon, dar, din punctul meu de vedere, sunt declarații care se vor termina cât de curând și Dodon își va înmuia discursul și mesajele.
– Dar bătălia politică va fi dură.
– Da și aici trebuie să plecăm de la sistemul politic, sistemul constituțional din Republica Moldova. Avem o republică parlamentară, iar un parlament otil poate transforma președintele într-unul decorativ. Aduceți-vă aminte cum se juca Plahotniuc cu Dodon atunci când voia să treacă anumite legi, îl suspenda din funcție pentru trei zile.
Maia Sandu este președinte, dar are nevoie de o majoritate parlamentară pentru a da rezultate, pentru că așteptările sunt enorme.
– În actuala configurație parlamentară, poate Maia Sandu coagula o astfel de majoritate? Nu există riscul să fie prea diversificată și să fie nevoită să facă prea multe compromisuri?
– Din punctul ăsta de vedere Maia Sandu ar trebui să joace cu pistolul pe masa negocierilor. Ați observat foarte bine. Faptul că este o diversitate de parlamentari, de partide politice îi va crea mari probleme, pentru că este greu să împaci interesele fiecărei tabere.
De cealaltă parte, așteptările oamenilor sunt enorme, iar ea trebuie să răspundă acestor așteptări. Maia Sandu nu are, efectiv, timp, ea trebuie să ia criza în piept, și criza pandemiei, și criza economică și fără guvernul său nu poate face nimic. Ea este obligată să facă compromisuri pentru a-și instala propriul guvern cu care să treacă la treabă. Ori lucrul acesta este extrem de greu de făcut, tocmai pentru că sunt o serie întreagă de interese divergente și avem acolo parlamentari care, trcutul a dovedit-o, pot fi cumpărați ușor. Oricând pot migra peste noapte de la un partid la altul și pot arunca jocul politic în aer.
Nu uitați un lucru: toate instituțiile statului, în acest moment, sunt controlate de PSRM. Poți să faci reforma Justiției fără să ai control pe Ministerul Justiției, poți să faci legi pentru reforma Justiției fără să ai majoritate parlamentară? Nu.
– Are câteva butoane de putere moștenite de la Dodon: poate numi șefii serviciilor secrete, poate înlocui procurorul general.
– Da, dar atunci când nu ai majoritatea în parlament, toate aceste lucruri pot dispărea.
– Cum crezi că vor fi relațiile Maiei Sandu cu Andrei Năstase? Ele au fost destul de tensionate în ultima vreme. Vedeți posibilă nominalizarea lui pentru funcția de premier?
– Este greu, pentru că aici ai nevoie de un personaj agreat de toate partidele pe care le strângi în jurul tău. Andrei Năstase nu mai are forța necesară, el, ca personalitate publică…
– După scorul mic obținut în alegerile prezidențiale.
-…exact. Ratingul lui este scăzut. Sunt animozitățile create în timp. Cred, mai degrabă, că ar trebui identificată o altă soluție, poate un premier tehnocrat care să vină din afara partidelor politice existente, cu un Cabinet format din oameni politici din celelalte partide. Maia Sandu are nevoie de un premier care, la rândul lui, să insufle încredere, cu un background puternic, corect, onest, care nu a fost prins în jocuri politice, care s-o ajute să treacă criza.
– Credeți că Maia Sandu va duce la bun sfârșit negocierile pentru formarea unui nou guvern?
– Maia Sandu are o legitimitate enormă, procentele ei îi deschid drumul către a obține aproape orice. Trebuie să fii irațional ca politician, mă refer la politicienii pro-Vest, să îi pui piedici, să te bați cu omul care are cele mai multe voturi, cea mai mare legitimitate în Moldova.
Nu vor fi negocieri ușoare. Și acolo sunt interese, sunt orgolii, dar cred că lumea se va alinia în spatele Maiei Sandu.
Este bine să fim entuziaști pentru această victorie, dar suntem departe de o Republica Moldova care să fie pe un drum ireversibil spre Vest. Mai are pași mulți de făcut, iar Maia Sandu trebuie ajutată și de Uniunea Europeană, și de România, și de SUA, și, în primul rând, politicienii săi. Aceștia trebuie să conștientizeze că, dacă nu vor răspunde rapid așteptărilor oamenilor, pentru că peste trei ani, la parlamentare, sau peste patru, la prezidențiale, s-ar putea ca PSRM să se întoarcă întărit.
Nu trebuie să uităm că PSRM a câștigat alegerile de anul trecut. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece că a câștigat Maia Sandu, tot poporul vrea spre Vest, PSRM este istorie și îl aruncăm la gunoi. Nu.
– De mandatul Maiei Sandu poate depinde și începutul decuplării de sub sfera de influență rusească?
– Da, poate fi un pas important, dar și aici nu trebuie să ne furăm căciula singuri. Ușa Uniunii Europene nu este deschisă pentru R. Moldova. Nu există o dată la care Uniunea Europeană o va primi cu brațele deschise pe biata Republică Moldova. UE are, din păcate, propriile ei probleme. Vom vedea, probabil același joc între Marile Puteri, o tragem mai spre Est, o tragem mai spre Vest. Dar este clar că în acest moment Vestul, în primul rând Uniunea Europeană, are un avantaj. Cetățenii vor mai mult în această direcție. E nevoie ca politicienii să nu dezamăgească, pentru că altfel le va veni oferta frumos ambalată a PSRM.
– Ar fi utile alegerile anticipate?
– Eu nu cred deloc în teza alegerilor anticipate în acest moment. Nimeni nu are interes să facă alegeri anticipate. Nici Andrei Năstase, nici Ilan Shor, nici PDM, nici PSRM. Nu cred că Maia Sandu trebuie să devină acum prizoniera intereselor de partide mici. De aceea nu cred că se va ajunge la alegeri anticipate și nici nu cred că este bine. În schimb, Maia Sandu trebuie să dea dovadă acum de multă maturitate și pragmatism politic să ducă negocierile.
– Care ar trebui să fie strategia României în următorii patru ani în relația cu Republica Moldova?
– România trebuie să facă ce a făcut și până acum și mai bine de atât. România este principalul partener economic al R. Moldova. Dacă am avut investiții mari acolo, dacă am avut ajutoare pentru satele moldovenești, dacă am adus SMURD pe teritoriul moldovean, asta trebuie să continue. Infrastructură, infrastructură puternică, trebuie făcută o autostradă între Chișinău și București și trebuie să fim în continuare lobby-iștii numărul 1 al intereselor R. Moldova în Uniunea Europeană. Când nimeni din UE nu voia să dea bani R. Moldova să treacă criza România a făcut acest lucru.
Interviul a fost publicat pe Podul.ro
51 comentarii