Hrituc.ro

Chișinăul este într-o criză politică. Există două guverne, unul care se află în birouri și administrează țara și unul care nu poate lucra, dar la această oră este recunoscut de UE și de Federația Rusă.

Avem decizii ale Curții Constituționale care spun că toate actele făcute în Parlament de către majoritatea PSRM – ACUM sunt neconstituționale. În același timp, avem decizia luată de Pavel Filip de dizolvare a Parlamentului și convocare a alegerilor anticipate. Președintele pro-rus, Igor Dodon, a fost suspendat, iar în acest moment PDM, partidul lui Plahotniuc, îi cere demisia, acuzând-l de trădare.

Cum s-a ajuns aici?

Acum trei luni au existat alegeri libere și democratice la Chișinău. Rezultatele au dus practic la formarea a 3 blocuri egale, PSRM, PDM și ACUM obținând rezultate aproximativ apropiate. PSRM 31.5% ACUM 26.84% PDM 23.62%.

Am scris atunci că Rusia a fost înfrântă la Chișinău, pentru că Moscova spera ca PSRM să facă singur o majoritate și să poată guverna. http://www.hrituc.ro/2019/02/25/rusia-infranta-la-chisinau/

Implicațiile Kremlinului au fost evidente, ultima săptămână fiind o săptămână de foc. Acum, după dezvăluirile apărute, în care îl vedem pe Președintele Dodon spunând singur că primește finanțare de la ruși, avem tabloul complet al jocului PSRM – Kremlin făcut în ultimele luni.

Faptul că în urma alegerilor au ieșit 3 blocuri relativ egale a dus și la un blocaj inerent. Cine cu cine să facă coaliția de guvernare? Cine cu cine să se alieze? Până la urmă, orice alianță de guvernare avea minusurile sale. În timpul alegerilor, Dodon a aruncat la o întâlnire informală cu presa din Moldova, ipoteza unei alianțe anti-oligarhice, constituită între blocul ACUM și PSRM. Puțini puteau să accepte varianta asta, pentru că blocul ACUM este pro-occidental și susține continuarea parcursului european, pe când PSRM vrea o mai mare apropiere de Rusia și intrarea în Uniunea Euro Vamală.

Mai mult de atât, Maia Sandu și Andrei Năstase, cei doi lideri ai blocului ACUM, au semnat niște angajamente pe care le-au distribuit cetățenilor, prin care se angajau că nu vor face alianță nici cu PSRM nici cu PDM. Desigur, o stratagemă de marketing electoral.

A existat în această perioadă (cele 3 luni, de la alegeri până azi) un gest simbol. Întregul grup parlamentar PSRM s-a urcat în avion și a plecat la Moscova. Am scris atunci că acesta a fost un gest prin care Federația Rusă a transmis foarte clar: “Vrem înapoi la masa negocierilor. În această zonă nu se face nimic fără noi”.

http://www.hrituc.ro/2019/04/24/revansa-federatiei-ruse-dupa-alegerile-din-moldova/

Da, o să vă mirați, dar în ultimii ani, în Moldova, Federația Rusă nu avea loc la masa negocierilor atunci când se făceau și se desfăceau guverne. Forțele pro ruse din Moldova au fost ținute în afara guvernării. Din vremea lui Voronin președinte și a lui Greceanîi premier, adică de 10 ani încoace, forțele pro ruse au fost ținute în opoziție.

Federația Rusă și-a chemat grupul parlamentar la Moscova. Acesta este semnalul politic dat în special UE.

Aici mai trebuie să facem o paranteză:

Se știe foarte bine că pentru Moldova nu există perspectivă de aderare la UE. Chiar dacă stă într-un Acord de Asociere cu UE, chiar dacă are un regim liberalizat de vize, asta nu înseamnă că Moldova nu rămâne în zona gri.

Așa cum am spus și altădată, Germania face un joc pervers în Moldova. Susține ”moldovenismul” atât cu declarații cât și cu fonduri. După semnarea acordului de la Meseberg, din 2010, de către Angela Merkel și Dmitri Medvedev, acord cu multe înțelegeri rămăse necunoscute marelui public,au fost destule voci care au spus că Germania s-a oferit să ajute la rezolvarea problemei transnistrene, prin federalizarea Republicii Moldova.

http://www.hrituc.ro/2018/07/26/ce-joc-face-germania-in-moldova/

Germania a intrat, din cauza propriilor interese, într-un joc alături de Rusia, susținând deschis ”moldovenismul”, adică ștergerea identității poporului de pe cealaltă parte a Prutului. Moldovenismul este un curent politic, social, cultural și filologic care presupune că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de români. Acum, acest curent este îmbrăcat sub forma de ”națiune civică”.

Negocierile dintre cele trei forțe ACUM, PSRM și PDM au durat aproape 3 luni. Au fost multe schimbări, multe mesaje aruncate pe piață. Detalii aici.

PSRM a avut pe toată durata negocierilor cu ACUM un comportament, hai să îi spunem neprotocolar. De multe ori i-au lăsat câteva ore să aștepte, i-au luat peste picior, au făcut declarații belicoase. Aproape toate mesajele date de PSRM păreau menite să facă ACUM să întrerupă orice discuții.

ACUM și PDM nu au purtat negocieri. Liderii ACUM au refuzat din start să discute cu liderii PDM.

Totul s-a schimbat într-o noapte și s-a ajuns la o coaliție contra-naturii: un partid pro vest cu un partid pro-est. Motivația: schimbarea regimului oligarhic.

Într-adevăr, toate aceste lucruri s-au întâmplat după ce în Moldova au fost prezenți, în același timp, Dimitri Kozak, împuternicitul Kremlinului pentru Moldova, Johannes Hahn, comisarul pentru extindere UE și Bradely Freden, reprezentant Departamentul de Stat.

Nu știm exact care au fost discuțiile în spatele ușilor închise. Cert este însă că după ce au avut loc discuții între Dodon și cei trei reprezentanți, după ce liderii partidelor politice s-au văzut cu acești emisari, s-a ajuns la o alianță între PSRM și ACUM.

Nu intru în dezbatere, dacă alianța dintre PSRM și ACUM s-a făcut în termenul legal, dacă ședința Parlamentului a fost făcută respectând Constituția. Încerc să urmăresc doar partea politică, pentru că, în acest moment, aici este esența.

Maia Sandu și Andrei Năstase ajung la înțelegere și fac o alianță cu PSRM. Se face un guvern comun și PSRM preia și funcția de speaker al Parlamentului, a doua funcție în stat.

Cine câștigă?

Principalii câștigători în acest moment sunt:

(o să merg pe scenariul în care actele făcute de această coaliție sunt constituționale și Parlamentul și celelalte instituții sunt legale)

Igor Dodon

Dodon are acum omul său, pe Zinaida Greceanîi pe postul de speaker al Parlamentului. Practic, în acest moment Dodon s-a asigurat că nu mai poate fi suspendat. Îi cresc prerogativele, prin faptul că de acum se poate opune sau nu Guvernului, fără să mai existe un risc la adresa sa.

Îi crește puterea. Are o parte din Guvern. Are cei mai mulți parlamentari. Are Ministrul Apărării.

ACUM și PAS

Câștigă funcțiile guvernamentale. Câștigul lor net este mult mai mic decât cel al lui Dodon. Maia Sandu va pierde la capitolul imagine. Alianța contra naturii făcută cu Dodon o va costa mult. Electoratul pro european nu este adeptul unui pact cu Rusia, iar în acest moment că ești susținător al Maiei sau nu, așa se vede: un pact cu omul Rusiei, pentru a-l da jos pe Plahotniuc.

De departe însă, câștigătorul acestor mișcări este Federația Rusă.

După 10 ani preiau sforile la Chișinău. Au președintele țării, speakerul parlamentului, au majoritatea în Parlament. Au finanțat atâția ani forțele pro-ruse pentru a reveni la putere și, în acest moment, au în fruntea statului actorii cei mai importanți. Obiectivul Rusiei în zonă a fost federalizarea Moldovei, pentru a rezolva astfel problema Transnistriei. Acum suntem cu un pas mai avansați pentru implementarea planului Kozak, federalizarea. Desigur, nu se va întâmpla peste noapte. Dacă rămânem în acest scenariu, cu aceste instituții funcționale, trebuie să spunem că planul Rusiei a fost îndeplinit pentru prima etapă. Are controlul pe instituțiile cheie din Moldova.

În a doua etapă, Rusia va rupe echilibrul și va scoate Germania din zonă. Probabil își va aduce oligarhii ei. Cu ajutorul instituțiilor își va promova și mai mult interesele și, pentru că ei cunosc zona mult mai bine decât Germania, vor putea să își impună toate deciziile importante în Moldova. UE va fi departe de mai putea impune sau de a negocia ceva.

Încheierea unui pact nescris cu UE, s-a făcut un deal la vedere.

UE recunoaște implicit faptul că este partener la masă cu Federația Rusă. Priviți însă acest lucru prin prisma Moldovei, acolo unde există cam 50% din populație care își dorește spre UE și 50% spre est. Faptul că s-a ajuns, ca un procent atât de mare de cetățeni să creadă în valorile UE, s-a făcut în timp. De acum, mai mult ca probabil, va începe un proces reversibil.

Practic, în acest moment, eforturile din ultimii 10 ani în care UE s-a luptat să aducă Moldova aproape de valorile ei, au fost aruncate la gunoi. Este o consemnare a faptului că Moldova rămâne în zona gri. O recunoaștere implicită că Moldova va rămâne în afara spațiului UE, iar momentele delicate vor fi negociate între est și vest.

Rusia nu a plecat niciodată din Moldova, dar influența ei a fost mult redusă.

Astăzi, avem o schimbare de paradigmă. Acest lucru vine însă și pe fondul în care Moldova este o țară din ce în ce mai depopulată, o țară în care rămân bătrânii, pentru că tinerii pleacă la muncă în UE sau la Moscova.

Chiar dacă în presa din România, majoritatea analiștilor pun focusul pe faptul că s-a schimbat un regim oligarhic și se încearcă prezentarea lucrurilor ca fiind o victorie a Maiei Sandu și a forțelor democratice, lucrurile nu stau chiar așa.

Se încearcă prezentarea lucrurilor sub o teză de genul luptei anticorupție și asta pentru că publicul român este aplecat spre acest gen de paradigmă, din cauza politicii interne din România și a evenimentelor de aici. Câțiva km mai sus, în Ucraina, povestea este prezentată altfel. Cred că este edificator comunicatul de presă trimis azi de forțele de securitate ucrainene.

Serviciul de Securitate a Ucrainei a anunțat astăzi că, pentru a preveni agravarea situației din Chișinău, legată de interferența străină în procesele interne, regimul de contra-spionaj la intrarea în Republica Moldova, pe teritoriul Ucrainei a fost întărit pentru cetățenii radicali ai Federației Ruse. Ca parte a parteneriatului, Serviciul de Securitate a Ucrainei face schimb de informații cu colegii moldoveni, pentru a menține calmul și stabilitatea în regiune.

Teza care se folosește acum: l-am schimbat pe oligarhul cel rău cu oamenii cei buni poate fi demontată ușor.

Nu poți să afirmi că vii să faci ordine, într-un stat de drept, braț la braț cu oamenii Federației Ruse. Cred că nici nu trebuie dezvoltat aici. E de-a dreptul hilar.

Practic, e doar o schimbare de oligarhie cu altă oligarhie.

Când faci un pact cu diavolul și o pui pe Greceanîi pe funcția numărul doi din stat, nu poți să desenezi totul în lumina ”luptei anticorupție” – scăpăm de cei răi și vin cei buni.

Pentru publicul din România trebuie spuse două lucruri: Greceanîi era cea care ocupa funcția de premier acum 10 ani, când a fost înlăturat regimul Voronin, iar înainte cu o zi de manifestațiile de protest amenința tinerii că miliția poate folosi inclusiv armament letal. Al doilea element, pe vremea lui Greceanîi au început primele operațiuni de fraudă bancară. Poate cei care clamează numai principii acum, se întreabă și care sunt împrumuturile luate de ea și de Dodon din băncile Moldovei.

Andrei Năstase

Principalul aliat al Maiei Sandu. Cel propus pentru postul de Ministru de Interne. Nimeni nu poate explica trecutul lui dubios. Cum ajunge din procuror, finul celui pe care îl anchetează pentru o ditamai frauda. Cum ajunge avocat de succes al unor oameni care au făcut afaceri pe spatele statului Moldovean. Relația lui cu oligarhul Țopa, finanțarea pe care a primit-o de-a lungul vremii din partea acestuia sunt elemente care vin să ne arate că, în niciun caz nu se schimbă un oligarh cu niște îngeri. Nici drumurile lui din ultimele săptămâni la Moscova nu mă fac să cred că va fi un patriot desăvârșit, care va pune înainte de toate interesul Moldovei.

Toate aceste elemente sunt prezentate pentru ca publicul să se focuseze pe partea frumoasă a poveștii. Da, Maia Sandu, este  văzută ca o persoana integră, o luptătoare, iar mișcarea lui Dodon de a-i ceda funcția de premier a fost una foarte bună. A știut că așa va credibiliza toată povestea. Maia Sandu și imaginea ei reprezintă paravanul sub care putem ascunde tot. Și Zinaida Greceanîi și Ministrul Apărării și pe Năstase cu Țopii și blatul dintre UE și Rusia.

Ce soluții sunt?

Când ne uităm la ce s-a întâmplat, vedem că va fi extrem de complicat pentru a rezolva situația.

Pentru a găsi un răspuns, trebuie să plecăm de la câteva premise:

1) analizăm și excludem din start ipoteza că în Moldova nu va fi un ”Euro maidan”, ”o primăvară arabă”, iar lucrurile se vor rezolva pașnic, pe calea dialogului

2) rezolvările trebuie să țină cont de principiile statului de drept

În acest condiții, avem o situație extrem de complicată. Toate deciziile Curții Constituționale fac viața imposibilă. Chiar dacă Guvernul Filip ar părăsi funcțiile, vom avea un blocaj. Actele Guvernului Sandu sunt lovite de nulitate și asta pentru faptul că însăși Curtea a constat, zilele acestea, faptul că Guvernul Sandu e neconstituțional.

Curtea Constituțională nu poate acum să accepte vreun act al unei autorități publice moldovenești ca fiind unul legal emis, dacă în prima fază a spus altfel. Ținând cont că actele Curții nu pot fi atacate, contestate, atunci avem deja certitudinea unui blocaj total. De aceea și secretarul General al Consiliului Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția. Detalii aici.

S-ar putea că până la urmă, toate forțele politice să se așeze la masă și să ajungă la propunerea PDM, alegeri anticipate, 6 septembrie. Pentru ieșirea din acest blocaj juridic, s-ar putea ca soluția politică propusă să fie singura soluție rezonabilă.